Tumori de vezica urinara tratate robotic

Daca nu doresti sa urmaresti materialul video, poti continua sa citesti versiunea text de mai jos:

Moderator: Cancerul vezicii urinare este o boală oncologică în care anumite celule din vezica urinară suferă modificări ale ADN-ului celular si încep să se comporte anarhic, înmulţindu-se rapid şi necontrolat şi invadând ţesuturile sănătoase din jur. Vezica urinara, parte importantă a tractului urinar, este un organ muscular situat in abdomenul inferior care stochează urina.

Dr. Gheorghe Niţă este medic primar urolog, doctor în ştiinţe medicale, printre cei mai recunoscuţi specialişti în identificarea şi tratarea litiazei renale, dar şi a cancerului de prostată.

Dr. Mircea Onaca este medic primar urolog, supranumit pilotul de robot da Vinci, cu o experienţă de peste 1 000 de intervenţii de succes în domeniul urologiei oncologice, în clinici celebre din Olanda.

Cei doi medici fac echipă din anul 2015 pentru a oferi un act medical la cele mai înalte standarde: intervenţii din sfera urologiei, onco-urologiei şi reconstrucţii ale aparatului urinar în cel mai mare spital privat de oncologie din Bucureşti.

În România peste 18 000 de persoane trăiesc în prezent cu carcinom de vezică urinară, iar aproximativ 2500 de cazuri noi sunt depistate în fiecare an.

Care sunt simptomele care ar trebui să ne trimită la medic?

Dr. Gheorghe Niţă: Cel mai frecvent este urinatul cu sânge, hematuria; prezenţa sângelui în urină evident, determină o culoare roşie a acestuia, de la genul spălătură de carne până la un roşu aprins. De cele mai multe ori această urinare cu sânge, această hematurie apare ca un mic simptom, adică în plină sănătate, fără să fie însoţit şi de alte semne şi asta trebuie să îngrijoreze pacientul să îl trimită către medic.

În stadii mai avansate ale afecţiunii, desigur, se pot întâlni şi alte manifestări, precum micţiuni frecvente pentru că o tumoră prezentă în vezica urinară poate reduce capacitatea vezicii urinare, şi atunci pacientul poate merge mai frecvent la toaletă, pot să fie dureri în zona pelvisului, pot să fie manifestări şi de altă natură, la bărbaţi chiar în zona sexuală, de aceea ele trebuie integrate, toate aceste manifestări, în contextul clinic, revenind însă asupra importanţei prezenţei hematuriei, mai ales ca un mic simptom în cazul prezenţei cancerului vezical.

Moderator: Carcinomul urotelial este diagnosticat cel mai frecvent la sexul masculin. În România, 4 din 5 cazuri sunt diagnosticate la bărbaţi şi, respectiv, 1 din 5 cazuri la femei.

Tumorile de vezică urinară apar de 4 ori mai frecvent la bărbaţi. De ce?

Dr. Gheorghe Niţă: Pentru că ei fumează mai mult poate, lucrează în medii mai toxice şi, într-adevăr, frecvenţa este mult mai mare la bărbaţi faţă de femei.

Moderator: Mai mult de 80% dintre cancerele de vezică sunt diagnosticate în stadiile incipiente, dar nu rare sunt cazurile când, simultan, se pot dezvolta mai multe tumori la nivelul vezicii.

Care sunt investigaţiile necesare pentru a fi diagnosticat cancerul de vezică?

Dr. Gheorghe Niţă: E necesară prezenţa pacientului la medic astfel încât să avem un diagnostic. Sigur, sunt analize de urină care se fac care certifică prezenţa sângelui în urină, prezenta hematuriei. Sunt uzuale, se pot face la orice laborator.

Sunt investigaţii imagistice, şi aici ne referim într-o primă etapă la examenul ecografic, care este banal, care se poate face, practic, oriunde si care poate ridica suspiciunea prezenţei unei formaţiuni tumorale în vezica urinară, iar în funcţie de acestea sunt completate investigaţiile cu alte investigaţii imagistice, cum ar fi computer tomograf sau RMN, eventual cu un examen cistoscopic, adică cu vizualizarea cu ajutorul unei camere a interiorului vezicii urinare, ocazie în care, de multe ori, se poate recolta si o biopsie.

De fapt, diagnosticul de tumoră vezicală, este foarte important diagnosticul histopatologic, diagnostic de anatomie patologică care îţi spune tipul de tumoare, cât de mult este, cât de avansată este. În urma acestei investigaţii, a cistoscopiei, a biopsiei şi investigaţiilor imagistice trebuie să obţii date despre tipul de tumoră, cât de avansată e ca să poţi să stabileşti un tratament adecvat.

Moderator: În cancerul urotelial, după o perioadă în care rezecţia de vezică pentru cancerul vezical s-a făcut laparoscopic, s-a trecut la cistectomia radicală robotică cu derivaţie intra-corporală. Auzim tot mai des de intervenţii chirurgicale cu robotul.

În ce stadii tumorile de vezică pot fi operate cu robotul?

Dr. Mircea Onaca: Practic, ele pot fi operate cu robotul în toate stadiile care pot fi operate şi deschis. Cred că aceasta este unul dintre mesajele care ar trebui să le dăm, tot ce se poate opera deschis, se poate opera în principiu şi robotic. Asta înseamnă şi stadii invazive, destul de accentuate, invazii de organe adiacente.

Este adevărat, preferăm pentru pacient să operăm tumori mici, tumori localizate, invazive, deci în muşchiul vezical, dar pot fi operate şi tumorile mari. Asta implică anumite aspecte, şi vă dau un exemplu: tumoră mare invazivă care ar prinde şi rectul; va trebui atunci operată de o echipă multidisciplinară în care şi chirurgul va avea un rol, bineînţeles. Este vorba de o invazie de organe genitale, în unele cazuri este nevoie de ginecolog care să ajute în cursul operaţiei.

Dar, revin, operaţiile care sunt, în principiu, de executat în manieră deschisă clasică pot fi executate şi robotic.

Moderator: La momentul actual, rezecţia în totalitate a vezicii urinare cu derivaţie urinară la piele sau neo-vezică, toate efectele intra-corporale se efectuează prin chirurgie robotică. Prin această tehnică avansată de precizie, pacientul poate traversa mult mai uşor perioada de recuperare.

Cum ne ajută robotul în cazul unui cancer de vezică?

Dr. Mircea Onaca: Cred că aţi auzit multe despre acest robot.

Este un sistem computerizat, practic un sistem şi un instrument care este manipulat de către operator. El ajută prin faptul că face posibilă executarea unei operaţii într-un spaţiu foarte mic, folosindu-se de instrumente cu dimensiuni de 1 până la 2 centimetri, cu articulaţii multiple, cu grade de libertate până la 7, deci practic instrumente care mimează mişcarea mâinii umane, o imită şi chiar o perfecţionează şi o face posibilă în spaţii foarte mici cu o imagine tridimensională, mimând ochiul uman, dar care realizează o magnitudine, o amplificare a imaginii de până la 10 ori.

Şi toate acestea fac posibilă executarea unei operaţii în cele mai bune condiţii într-un spaţiu foarte mic. Ca să dau un exemplu, rezecţia vezicii se realizează într-un spaţiu de dimensiunea unui grapefruit. Nu ar fi posibilă în operaţia clasică.

Şi nu este numai spaţiul şi faptul că foloseşti instrumente foarte fine, dar şi manipularea ţesuturilor, faptul că nu trebuie să intri cu mâinile să tragi de ţesuturi, să manipulezi şi să implici prin acestea descărcări de factori tisulari (practic sunt traumatismele celulare chiar ale ţesuturilor care rămân în organism), prin a le manipula, acestea descarcă nişte factori care au influenţe asupra întregului organism, asupra recuperării pacientului, au influenţe asupra procentajului de complicaţii, deci toate sunt inter-legate, toate aceste aspecte.

Deci nu este numai faptul că nu intervenim în pacient cu instrumente majore și cu mâinile, ci faptul că nu atingi ceea ce vrei să rămână în organism. Eşti foarte precis în ceea ce faci şi se traduce în practică, în rezultatele pe care le vedem: puţine complicaţii, refaceri rapide, recuperări foarte rapide şi pacienţi care se simt foarte bine.

Care este avantajul pacientului în cazul cistectomiei radicale şi cum se reconstruieşte o nouă vezică?

Dr. Mircea Onaca: Faptul că scoţi din organism numai ceea ce este afectat şi laşi în organism ceea ce este în regulă, faptul că nu te bagi peste ţesuturi indemne, ţesuturi sănătoase, şi faptul că poţi să scoţi ceea ce trebuie să scoţi , că nu se fac incizii mari (nu este un factor major dar contribuie la starea de bine a pacientului), toate acestea se traduc într-o recuperare foarte rapidă şi o rată a complicaţiilor foarte mică.

Şi ca să vă dau un exemplu, după o operaţie de cistectomie clasică care este în continuare considerată un standard, pacienţii vor fi internaţi 2-3 săptămână sau poate chiar mai mult, astfel încât să îşi poată reveni.

După operaţie robotică, noi vedem în practică că perioada de internare se reduce drastic, chiar la o săptămână, în unele cazuri chiar 5 zile ar putea fi. Bineînţeles că ne dăm seama că organismul este afectat şi trebuie să revenim la anumite complicaţii cum ar fi cele infecţioase, dar externarea se poate face rapid, recuperarea se face mult mai rapid şi vedem în practică că în loc să stea 2-3 săptămâni internaţi, la 2-3 săptămâni pacienţii sunt deja acasă, sunt mobili, sunt în stare să facă activităţile bazale, uzuale, sunt în stare să se îngrijească singuri, să îşi facă de mâncare, să reia firul vieţii la un nivel acceptabil.

Cum se realizează o neo-vezică urinară?

Dr. Mircea Onaca: Practic după ce s-a scos vezica urinară, trebuie anastomozată, deci prinse ureterele la o altă structură. Aceasta se realizează dintr-un segment intestinal şi dacă mă refer la ultima variantă, la neo-vezică, se folosesc cam 50 de centimetri de intestin subţire care practic se deschid, se decupează şi se reanastomozează, se cos din nou, realizând o structură sferică cilindrică pe care se anastomozează ureterele.

Toată această structură se pune, se anastomozează pe uretră, uretra este înconjurată în continuare de spfincterul uretral deci continenţa se va reface. Capacitatea acestei structuri va fi de 200 până la 300 de mililitri iniţial şi va putea creşte în timp. Se va relua o funcţie vezicală încet, încet care va avea multe aspecte ale vezicii normale, naturale, dar nu toate.

Un foarte mare avantaj este că nu se vede nimic la exterior în ultimă instanţă, dar, aşa cum am spus, nu vor exista nervi care să meargă la această neo-vezică şi să anunţe pacientul că trebuie să urineze (vor fi alte criterii ca să meargă la toaletă să urineze); un exemplu elocvent este faptul că noaptea, de exemplu, dormind, nu are aceste semnale, input-uri că trebuie să urineze şi poate rezulta într-o incontinenţă nocturnă care trebuie prevenită prin a pune deşteptătorul la ore fixe să meargă să urineze.

Dar sunt multe avantaje pe care le vedem în practică de care pacienţii se bucură şi se previne, deci, folosirea unei stome la piele.

Dr. Gheorghe Niţă: Da, aş completa că e o calitate mai bună a pacientului dacă reuşeşti să îi faci asta, dar trebuie să fie un pacient informat, care să ştie ce se întâmplă după operaţie, care să înţeleagă că sunt nişte mici modificări faţă de viaţa lui înainte de intervenţie, dar calitatea vieţii este net superioară dacă reuşeşti să îi faci această neo-vezică, comparativ cu existenţa unei stome, a unei pungi care, evident că, este puţin mai dificil de suportat.

La fel, aş completa că e o muncă de echipă, totul se desfăşoară intra-corporal şi nu ştiu multe centre în ţară care să facă lucrul acesta total intra-corporal, şi necesită o experienţă şi o îngrijire, o experienţă atât la momentul operaţiei (semnificativă), dar şi o îngrijire postoperatorie adecvată încât numărul de complicaţii să fie redus şi reintegrarea pacientului să fie rapidă şi în bune condiţii.

Cum arată viaţa personală a pacientului după rezecţia vezicii urinare? Ce se va întâmpla cu funcţiile sexuale ale acestuia?

Dr. Gheorghe Niţă: Sunt situaţii în care reuşesc să prezerve acele structuri neurovasculare care sunt implicate în erecţie. În asemenea situaţii, pacientul are toate şansele ca, postoperator (sigur, la o distanţă de timp după operaţie, la mai multe luni după operaţie), să îşi poată relua viaţa sexuală. Doar că, la un bărbat, odată cu vezica urinară se extirpă şi prostata, şi o modificare majoră comparativ cu înainte de operaţie este că nu va mai avea ejaculare. De foarte multe ori sunt create condiţiile ca erecţia, adică viaţa sexuală, să reapară după un interval de timp postoperator.

Din punct de vedere al vieţii, dacă reuşeşti să îi reconstruieşti, să îi faci această neo-vezică intra-corporal, atunci pacientul seamănă cu un om normal, va reuşi în câteva luni postoperator să îşi educe cât de mult se poate această vezică şi, privit din afară, nu va fi diferit de ceilalţi care nu au avut asemenea intervenţii.

Dr. Mircea Onaca: Există pacienţi care se califică pentru o operaţie mai specială de cistectomie în care se poate prezerva chiar şi prostata, chiar şi ducturile ejaculatorii, deci va exista o funcţie sexuală cvasi-normală, şi există şi femei care se pot opera prin prezervare totală de vagin, de exemplu, sau chiar de uter, deci sunt indicaţii foarte specifice astfel încât situaţia definitivă sau rezultatul definitiv va fi foarte aproape de ceea ce ne aşteptăm, de rezultatul natural iniţial.

Moderator:
Cei doi medici fac echipă din anul 2015 pentru a oferi un act medical la cele mai înalte standarde: intervenţii din sfera urologiei, onco-urologiei şi reconstrucţii ale aparatului urinar.

Care este avantajul unei echipe de medici bine sudată pentru pacientul şi-aşa greu încercat de sănătatea precară?

Dr. Gheorghe Niţă: Managementul oricărui pacient tumoral implică o echipă mult mai complexă decât cea a operatorilor. Implică un medic oncolog, implică medic radiolog, adică sunt anumite etape în ceea ce priveşte diagnosticul şi tratamentul în care poţi avea nevoie de o întreagă echipă.

La momentul diagnosticului ai nevoie de un medic radiolog cu care să te sfătuieşti pentru un diagnostic corect, pentru o stabilizare corectă a pacientului. Pot fi situaţii în care înainte de intervenţii se impune un tratament oncologic, un tratament chimioterapic adjuvant, şi abia după aceea să poţi face operaţia.

Sunt şi alte situaţii în care ai nevoie de tratament chimioterapic după intervenţia chirurgicală, de aceea ai nevoie în echipă de un mediu oncolog cu care să poţi colabora oricând şi aflarea veştii că pacientul are o tumoră poate implica modificări în ceea ce priveşte psihologia lui, de aceea un psiholog este bine venit şi avem şi aşa ceva în echipă.

Deci iată, este vorba de o abordare multidisciplinară a cazului şi în clipa în care lucrăm, de regulă facem asta, în cazul unei echipe multidisciplinare, denumirea generică de Tumor Board, şi ne sfătuim tot timpul, nu doar între noi, ci ne sfătuim împreună şi cu alţi colegi din alte specialităţi.

Dr. Mircea Onaca: Şi acest Tumor Board se întruneşte în fiecare săptămână şi, la nevoie, avem contacte mai dese, mai frecvente.

Dr. Gheorghe Niţă: Da, iar evident, deciziile se pot schimba pe parcursul evoluţiei pacientului. Adică e o decizie iniţială în funcţie de cum evoluează pacientul, poţi să revii asupra ei şi să schimbi strategia astfel încât evoluţia postoperatorie a pacientului să fie una favorabilă.

De asta şi avantajul, poate, a unui spital dedicat pentru afecţiuni oncologice în care toate aceste echipe multidisciplinare îşi găsesc locul astfel încât tratamentul pacientului să fie făcut în acelaşi loc, să beneficiezi de toate serviciile în acelaşi loc, într-un cadru integrat în care indiferent de nevoile sau necesităţile pacientului, de chirurgie, de radioterapie sau de tratament oncologic, totul se găsesc într-un loc, iar el să fie manageriat de o echipă multidisciplinară care se poate întruni oricând astfel încât pacientul să nu umble dintr-un loc într-altul, ci el să beneficieze de aceste rezultate care rezultă în urma colaborării multidisciplinare.

Dr. Mircea Onaca: Chiar asta voiam să zic şi eu, un spital specializat în aceste afecţiuni oncologice va avea întotdeauna avantaje foarte mari pentru pacient. Noi suntem focusaţi cu toţii pe această problemă oncologică şi, am văzut şi în practică, un spital care îşi propune să facă totul şi orice are o altă caracteristică faţă de un spital care îşi propune să facă numai oncologie.

Aceasta se vede şi se va vedea şi în practică, şi în munca de echipă, mesajul nu este diluat şi suntem focusaţi pe această problemă oncologică astfel încât pacientul să fie trata la maxim şi să poată să îşi revină şi să se vindece cât de repede.

Moderator: Cancerul vezical poate fi prevenit acţionând asupra factorilor de risc implicaţi în producerea lui. S-a constatat că după 1-4 ani de la sistarea fumatului, riscul de a dezvolta cancer de vezică urinară scade cu 40%. Trebuie evitată deshidratarea deoarece ingestia crescută de lichide scade concentraţia substanţelor chimice cancerigene.

Afla care sunt tratamentele de ultima ora aici in tara.
Ia cea mai buna decizie pentru sanatatea ta!

intreaba medicul urolog